Ziua Mondială a Hemofiliei este marcată în fiecare an pe 17 aprilie, fiind o zi dedicată celor afectaţi de această boală. Tema ediției din acest an este: „Adaptarea la schimbare: menținerea îngrijirii pacienților cu hemofilie într-o lume nouă”.

Rolul resurselor umane este foarte important în orice domeniu de activitate, iar lucrătorii medicali, care acordă asistenţa medicală şi ajutorul necesar tuturor celor care au nevoie, se află în centrul sistemului de ocrotire a sănătăţii.

Ziua Mondială a Sănătăţii în anul curent se desfăşoară sub genericul “Activăm împreună pentru sănătate” şi este consacrată activităţii lucrătorilor medicali: axarea pe realizările şi perspectivele în sectorul sanitar, determinarea problemelor existente şi înfăptuirea măsurilor necesare pentru redresarea situaţiei. În această zi mii de instituţii medicale din lume vor organiza şi desfăşura activităţi pentru a atrage atenţia la criza globală de cadre medicale, a menţiona meritul şi valoarea activităţii lucrătorilor medicali în menţinerea şi fortificarea sănătăţii populaţiei.

            În Republica Moldova există un sistem modern, bine organizat de instruire continuă universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale prin rezidenţiat, doctorat, masterat, postdoctorat şi perfecţionare continuă la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „Nicolae Testemiţanu”,  care în anul 2005 a trecut cu succes acreditarea, precum şi  la Şcoala de Management în Sănătate Publică. Personalul medical cu studii medii este instruit la colegiile de medicină din Chişinău, Bălţi, Ungheni, Orhei, Cahul.

În anul trecut au absolvit studiile postuniversitare de rezidenţiat 516 medici. Patruzeci la sută  din ei au fost plasaţi în cîmpul muncii prin filiera de repartizare de către Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. Din cei 639 absolvenţi ai colegiilor de medicină au fost angajaţi conform repartizării 480 persoane. Pe parcursul anului 2005 Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a repartizat pentru plasare în cîmpul muncii în instituţiile medico-sanitare în total 311 medici.

Pe parcursul anului trecut au urmat instruirea profesională continuă în cadrul Facultăţii de Perfecţionare a USMF „Nicolae Testemiţanu” 3850 medici şi 530 farmacişti, iar în cadrul Centrelor de formare profesională a lucrătorilor medicali şi farmaceutici cu studii medii - 5736 persoane.

În contextul încadrării USMF „Nicolae Testemiţanu” în procesul de aderare şi integrare în spaţiul educaţional european, la iniţiativa Ministerului au fost efectuate modificări în Legea învăţămîntului, fiind completată cu un articol suplimentar „Învăţămîntul superior şi postuniversitar medical şi farmaceutic”, care reglementează principiile de organizare şi desfăşurare a pregătirii medicilor şi farmaciştilor la etapa universitară şi postuniversitară.  

Pentru asigurarea condiţiilor eficiente de conlucrare între instituţiile medico-sanitare şi catedrele clinice ale USMF „Nicolae Testemiţanu” în pregătirea cadrelor de medici şi farmacişti, a fost aprobat Regulamentul Clinicii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.  

Pornind de la necesitatea perfecţionării şi dezvoltării abilităţilor manageriale ale conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice încadrate în prestarea serviciilor medicale pe principiile AOAM, în anul 2005 a fost aprobată „Concepţia instruirii conducătorilor din sistemul sănătăţii” care reglementează instruirea acestora în domeniul managementului sanitar prin studii postuniversitare de masterat. În acest scop, pe lîngă USMF „Nicolae Testemiţanu” a fost instituită şi în prezent activează Şcoala de Management în Sănătate Publică.

            În pofida faptului că în republică există o bază bună de pregătire a cadrelor medicale, problema constă în nedorinţa multora dintre tinerii specialişti de a se angaja în cîmpul muncii.

Încadrarea medicilor în activităţile practice după specialitate, inclusiv în localităţile rurale, necesită o serie de măsuri întru susţinerea acestora, inclusiv şi din partea administraţiei publice locale. Pentru a susţine şi motiva tinerii specialişti să profeseze în instituţiile medico-sanitare din localităţile rurale,  Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a propus modificări în legislaţie, care să prevadă o serie de facilităţi pentru această categorie de specialişti.

Analiza comparativă a ratei de asigurare cu medici a populaţiei în Republica Moldova şi ţările europene atestă faptul că actualul nivel poate fi considerat ca fiind suficient pentru satisfacerea accesului la îngrijirile medicale primare şi de specialitate.

În acelaşi timp, pe parcursul anilor 2002-2005, în sistemul sănătăţii şi protecţiei sociale se înregistrează o tendinţă de reducere a numărului de medici, de la 11224 pînă la 10616.

Nivelul de asigurare a populaţiei cu medici s-a micşorat de la 36,3 la 10 mii locuitori în anul 1998 pînă la 29,5 (22,1 fără stomatologi şi igienişti) în 2005. Este deficient nivelul de completare a instituţiilor cu medici de familie în raioanele Cantemir, Rezina, Cimişlia, Făleşti şi Căuşeni, unde acest indicator atinge  50 -  66% din necesar.

Dacă în urmă cu zece ani vorbeam despre o supraasigurare cu medici, constituind în anul 1995 - 37,1 la 10 mii locuitori, atunci începînd cu anii următori s-a înregistrat o micşorare vădită a numărului acestora. 

Îndeosebi, se atestă o insuficienţă în asigurarea cu medici pe unele specialităţi: medicina de familie, medicina de urgenţă, medicina de laborator, anesteziologie-reanimatologie, patomorfologie, în special pentru localităţile rurale.

În Republica Moldova vîrsta medie a medicilor funcţionali se apropie de 50 ani, ceea ce denotă încadrarea insuficientă a tinerilor specialişti, mai cu seamă  în serviciile din sectorul medical primar.

În ultimii ani, în condiţiile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, au fost întreprinse mai multe măsuri pentru a crea şi îmbunătăţi condiţiile de activitate a lucrătorilor medicali şi a asigura calitatea serviciilor medicale oferite populaţiei: se atestă o finanţare ritmică a instituţiilor medico-sanitare publice, a fost modificat statutul juridic al prestatorilor de servicii medicale, instituţiile medicale au obţinut dreptul de gestionare autonomă a finanţelor, s-a modificat modalitatea de salarizare a lucrătorilor medicali în funcţie de volumul şi calitatea lucrului, ceea ce a permis majorarea salariului.

Salariul mediu al medicilor a crescut pînă la 1395,07 lei în anul 2005 faţă de 765,08 lei în anul 2003, al asistentelor medicale –  865,12 lei în 2005 faţă de 483,22 lei în 2003, infirmierelor – 525,87 lei în 2005 faţă de 308,56 lei în 2003, alt personal - 776,63 lei în 2005 faţă de 355,35 lei în 2003. Cu toate acestea, salariul mediu al medicilor din Republica Moldova este mai mic decît media pe republică şi esenţial mai modest  decît în ţările învecinate.

La această etapă, pe lîngă necesitarea creării condiţiilor favorabile de muncă, medicii au nevoie şi de înţelegerea şi susţinerea întregii societăţi.



Anual, la 2 aprilie marcăm Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului, cu scopul de a evidenția și contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât ei să poată duce o viață normală. Această dată a fost votată, unanim, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, pe 18 decembrie 2007.

Autismul este o dizabilitate complexă, care va însoți persoana pe tot parcursul vieții și apare, de obicei, în copilăria timpurie, având un impact asupra abilităților sociale, comunicării, relațiilor și autoreglării unei persoane.

Autismul este definit de un anumit set de comportamente și este o „stare de spectru” care afectează oamenii în mod diferit și în grade diferite. Deși în prezent nu există o cauză unică de apariție a autismului, diagnosticul precoce ajută o persoană să primească sprijinul și serviciile de care are nevoie, ceea ce poate duce la o viață de calitate, plină de oportunități.

Printre factorii de risc de apariție a autismului se numără modificările unor gene, pe care le poartă unul sau ambii părinți, vârsta înaintată a unuia sau a ambilor părinți în momentul conceperii, complicațiile la naștere, precum nașterea prematură (la 26 de săptămâni și mai puțin) și greutatea mică la naștere. Totodată, menționăm că potrivit unui șir de studii ample efectuate de oamenii de știință în ultimele două decenii a devenit clar că vaccinurile nu provoacă autism.

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, numărul copiilor cu autism este în creştere, în acest moment fiind înregistrată nașterea unui copil cu autism la alți 60 de nou-născuţi.

În Republica Moldova nu este organizată colectarea eficientă şi corectă a datelor epidemiologice din motivul sub-dezvoltării unor metode statistice adecvate cu privire la tulburările spectrului autist (TSA). Din datele disponibile, preluate din rapoartele statistice medicale putem estima că, în anul 2017, incidența prin tulburări de dezvoltare psihologică, care, potrivit ICD-10, include TSA, a constituit 246 de persoane, din care 205 copii, iar prevalența a ajuns la 1422 de cazuri, din care 299 sunt copii. Totodată, în anul 2017,  263 de persoane, inclusiv 210 copii, au primit un grad de dizabilitate pe motiv de TSA.

În Republica Moldova funcționează mai multe centre specializate de intervenție pentru copiii și adulții care suferă de tulburări ale spectrului autist. În acest sens, Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 234 din 24-04-2019 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Centrului specializat de intervenție în tulburări de spectru autist și a Standardelor minime de calitate.

De asemenea, menționăm că testul de screening pentru depistarea precoce a autismului copiilor care au atins vârsta de 1 an și 9 luni se aplică în Republica Moldova de către medicul de familie.